Imnul Acatist la ,, Rugul Aprins'' al Maicii Domnului concentreaza in stihurile sale dorul sfasietor al omului dupa Dumnezeu, intalnirea in darul dragostei Dumnezeiesti a celor doua inimi, a lui Dumnezeu si a omului, inca din aceasta lume, ca o pregatire tainica a Imparatiei Cerurilor.
Condacul I
Cine este Aceasta, ca zorile de luminoasă si curată?
E Impărăteasa rugăciunii, e rugăciunea intrupată.
Stăpâna Lumii si Doamnă a diminetii.
Logodnica Mangaietorului, preschimbător al vietii!
Spre tine noi alergăm, arsi, mistuiti de dor!
Ia-ne si pe noi părtasi ai Sfântului Munte Tabor.
Si fă-ne si nouă
umbră si rouă
tu adumbrirea
de dar,
sa-si afle si firea noastră innoirea
din zămislirea
de har.
Ca să-ti strigăm cu toată făptura,
intr-o deplină inchinăciune.
Bucură-te Mireasă, Urzitoare de nesfârsită rugăciune!
Icosul I
Fecioară a neinseratului Veac,
Sfânta Maică a Luminii!
Ascultă-ne si pre noi cei din păcat,
nevrednicii fiii ai tinii!
Prea blandă, bună,Prea Sfânta
Fecioară!
Cheia Domnului Iisus!
Dezleagă-ne blestemul ce ne-nzăvoară,
deschide-ne calea de sus,
ca din aprinsa descoperire,
arcana Doritului Mire
si noi să putem cânta
asa cum Moise dezlegat de sanda
cu fata in vapaie de rug
fierbinte de har tie iti striga
unele ca acestea in amurg:
Bucură-te Tulpina de lumina a
rugului nemistuit!
Bucură-te , Roua crestină prin
care Dumnezeu s-a ivit!
Bucură-te , Inel al unui foc ce-i mai presus de cer!
Bucură-te lacrimă care topesti
tot lăuntricul ger!
Bucură-te Toiag cu floare intru
a inimii calatorie!
Bucură-te Fir de răcoare izvorât in launtrica pustie!
Bucură-te Pecete de jar până in
suflet pătrunsă!
Bucura-te, Zapadă a mintii de
nici o patimă ajunsă!
Bucură-te , Măsura a opta a Impărătiei din noi!
Bucură-te, Invătătura scoasă din
bucuria de apoi!
Bucură-te , Uimire sărutată de duhovnicească minune!
Bucură-te, Mireasă, Urzitoare
de nesfârsită rugăciune!
Condacul al II- lea
Cum să ne aflăm odihnă de la gânduri?
Maică Fecioară! Preasfântă Fecioară!
Cum să ne rupem de-ale patimilor rânduri,
ispitele pre înmulţite ce ne înfăşoară?
Dă-ne tu ştiinţa de tine râvnită,
Măiestria cea bună
a-nduhovnicirii,
cu ea să biruim firea robită
până în adâncul despătimirii
şi furaţi de ,, Rugă cu strigarea luminoasă"
să putem şi noi ridica,
dintr-o laudă întreagă şi nemincinoasă,
un psaltic şi adevărat:ALILUIA!
Icosul al II-lea
Aprinsă floare a necovârşitei văpăi,
de Dumnezeu Nascătoare!
Tu chip al păcii văzut în foc
într-un ocol nemăsurata de răcoare!
Vino spre noi, ajută-ne să aflăm,
sub blânda ta îndrumare,
răsuflul cel larg al odihnitului zbor din pieptul Porumbiţei de argint,
pe care şi Împăratul Prooroc o vedea
peste culmile Vasanului plutind:
Şi laolaltă vom cânta
cu îngerescul sobor
şi cerescul cor,
vom alătura
o podobie ca aceasta cu stihuri aşa:
Bucură-te, salt isihast, cu zbor de binecuvântare!
Bucură-te suflet odihnit sub cuvioasa răsuflare!
Bucură-te, roată avântată a Porumbelului de Duh!
Bucură-te , pace aşezată în cugetatul văzduh!
Bucură-te, Zare arcuită cu heruvimice aripe!
Bucură-te, Vecie oprită în încăperea unei clipe!
Bucură-te, Vâslă uriasă întru Suişul cela ales!
Bucură-te , a Cerului Sorbire, cu subţiratic înţeles!
Bucură-te, susur de tăcere, cu lunecări de apă vie!
Bucură-te, roată iscusită, crescută de Filocalie!
Bucură-te , Măiestrită aflare a tâlcului de închinăciune!
Bucură-te , Mireasă,Urzitoare de nesfârşită rugăciune!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu