* Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pacatos este mai mare decat dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu.
* Sa-ti feresti capul de frig si de prostie.
* In mintea stramba si lucrul drept se stramba.
* Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima.
* Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse.
* Fiecare dintre noi ducem un necredincios in spate- trupul nostru.
* Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel.Trimite Dumnezeu slujitori,trimite si el;trimite Dumnezeu vedenii, se arata si el.Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini, propovaduieste si el.Cu un cuvant :contraface tot ce face Dumnezeu si da de rapa pe oameni cu multimea inselaciunilor.
S-a facut de-o indrazneala nemaipomenita , incat si lumina dumnezeiasca o contraface,nu in intelesul ca s-ar putea apropia sa strambe adevarata lumina , caci l-ar face scrum si nu poate sta intr-insa , ci naluceste si el o lumina, cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu indrazneala dupa daruri dumnezeiesti, inainte de dobandirea smereniei statornice. Asa se preface in chip mincinos si in inger al luminii si in hristos mincinos si inseala pe multi ,zicand: Eu sunt hristos!(Luca 21,8).
Ce poate sa fie , ca e in stare omul sa primeasca orice alta parere numai adevarul nu ? Se impaca omul si cu gandul fioros ca el e Dumnezeu, iar tot restul nu-i decat natura.
Daca omul ar fi cine se crede , ar da ordin acestei naturi si ea ar trebui sa-l asculte. Dar ea n-asculta decat de Facatorul ei. De aceea noi, cunoscandu-l pe El, stapanul ei, noi ne rugam si, desi nevrednici, Dumnezeu ne asculta rugaciunea.
Natura nu asculta de autoritatea omului , ci asculta de autoritatea lui morala , de sfintenia lui. Asculta de acea inrudire a omului cu TATAL Sau si Facatorul naturii. Natura nu se impresioneaza de frumusetea omului , prea putin de stiinta lui si deloc de autoritatea lui. Asculta insa de smerenia lui.
* Cu cat omul e mai aproape de Dumnezeu , cu atat Il vede pe Dumnezeu mai mare si pe sine mai mic. Cu cat omul este mai departe de Dumnezeu , cu atat se vede pe sine mai mare si pe Dumnezeu mai mic.
* Daca ne intelegem, turma si pastori, sa cerem ceva lui Dumnezeu, asa a spus ca ne va da, spre slava Fiului Sau, Domnul nostru Iisus Hristos.
Si nu putem indrazni a cere decat o viata curata, iar celelalte ni le va da El, caci stie El ce ne trebuie.
Dumnezeu vrea pacea, oamenii vor pacea si totusi razboaiele nu se mai termina. Cine-si rade de oameni ?
- Satana!
El creeaza oamenilor idoli, si oamenii se macelaresc aparandu-si idolii.
Unii proclama valoarea suprema saracimea, impinsa cu ura impotriva bogatilor: bogatii isi apara bogatia, declarand-o pe aceasta valoarea suprema.
Doi idoli in conflict.
PACEA e a lui Dumnezeu. El e " Domn al Pacii". Cantarea ingerilor zice : " Slava lui Dumnezeu intru cei de sus si pe pamant pace". (Luca 2,14)
Deci pacea e in functie de slava pe care o dau oamenii lui Dumnezeu.
Cand oamenii i-o refuza , pacea nu se mai afla printre ei. " Se ia pacea de pe pamant".
* Trebuie sa intelegem , odata pentru totdeauna , ca nu venim la biserica ca la vrajitoare, ci ca la un slujitor al lui Dumnezeu, care-ti lumineaza rostul vietii tale, care-ti arata cum sa traiesti.
* Sa-ti feresti capul de frig si de prostie.
* In mintea stramba si lucrul drept se stramba.
* Cea mai lunga cale este calea care duce de la urechi la inima.
* Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse.
* Fiecare dintre noi ducem un necredincios in spate- trupul nostru.
* Vicleanul baga de seama ce face Dumnezeu si face si el la fel.Trimite Dumnezeu slujitori,trimite si el;trimite Dumnezeu vedenii, se arata si el.Propovaduieste Dumnezeu iubirea de oameni fara deosebiri si margini, propovaduieste si el.Cu un cuvant :contraface tot ce face Dumnezeu si da de rapa pe oameni cu multimea inselaciunilor.
S-a facut de-o indrazneala nemaipomenita , incat si lumina dumnezeiasca o contraface,nu in intelesul ca s-ar putea apropia sa strambe adevarata lumina , caci l-ar face scrum si nu poate sta intr-insa , ci naluceste si el o lumina, cu care amageste pe cine poate si pe cine vede ca umbla cu indrazneala dupa daruri dumnezeiesti, inainte de dobandirea smereniei statornice. Asa se preface in chip mincinos si in inger al luminii si in hristos mincinos si inseala pe multi ,zicand: Eu sunt hristos!(Luca 21,8).
Ce poate sa fie , ca e in stare omul sa primeasca orice alta parere numai adevarul nu ? Se impaca omul si cu gandul fioros ca el e Dumnezeu, iar tot restul nu-i decat natura.
Daca omul ar fi cine se crede , ar da ordin acestei naturi si ea ar trebui sa-l asculte. Dar ea n-asculta decat de Facatorul ei. De aceea noi, cunoscandu-l pe El, stapanul ei, noi ne rugam si, desi nevrednici, Dumnezeu ne asculta rugaciunea.
Natura nu asculta de autoritatea omului , ci asculta de autoritatea lui morala , de sfintenia lui. Asculta de acea inrudire a omului cu TATAL Sau si Facatorul naturii. Natura nu se impresioneaza de frumusetea omului , prea putin de stiinta lui si deloc de autoritatea lui. Asculta insa de smerenia lui.
* Cu cat omul e mai aproape de Dumnezeu , cu atat Il vede pe Dumnezeu mai mare si pe sine mai mic. Cu cat omul este mai departe de Dumnezeu , cu atat se vede pe sine mai mare si pe Dumnezeu mai mic.
* Daca ne intelegem, turma si pastori, sa cerem ceva lui Dumnezeu, asa a spus ca ne va da, spre slava Fiului Sau, Domnul nostru Iisus Hristos.
Si nu putem indrazni a cere decat o viata curata, iar celelalte ni le va da El, caci stie El ce ne trebuie.
Dumnezeu vrea pacea, oamenii vor pacea si totusi razboaiele nu se mai termina. Cine-si rade de oameni ?
- Satana!
El creeaza oamenilor idoli, si oamenii se macelaresc aparandu-si idolii.
Unii proclama valoarea suprema saracimea, impinsa cu ura impotriva bogatilor: bogatii isi apara bogatia, declarand-o pe aceasta valoarea suprema.
Doi idoli in conflict.
PACEA e a lui Dumnezeu. El e " Domn al Pacii". Cantarea ingerilor zice : " Slava lui Dumnezeu intru cei de sus si pe pamant pace". (Luca 2,14)
Deci pacea e in functie de slava pe care o dau oamenii lui Dumnezeu.
Cand oamenii i-o refuza , pacea nu se mai afla printre ei. " Se ia pacea de pe pamant".
* Trebuie sa intelegem , odata pentru totdeauna , ca nu venim la biserica ca la vrajitoare, ci ca la un slujitor al lui Dumnezeu, care-ti lumineaza rostul vietii tale, care-ti arata cum sa traiesti.
Cuvantul dreptului Simeon arata care este situatia fiecaruia dintre noi fata de Iisus. De Iisus ne izbim in viata, fie ca vrem, fie ca nu vrem, fie ca credem intru El, fie ca nu credem. Daca Il marturisim pe Iisus, este spre ridicarea, adica spre mantuirea noastra , daca il tagaduim este spre caderea noastra. De aceea cuvintele dreptului Simeon trebuie sa ne faca sa ne trezim si sa ne intrebam, ce facem cu viata noastra : o traim cu Iisus sau impotriva lui Iisus ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu